RETETE CULINARE ROMANESTI

Retete Culinare
Retete Culinare Internationale
Retete CulinareUltimele ReteteReteta culinaraRetete Culinare ComentateAdauga Retete Culinare Comentarii Retete Culinare
Retete Culinare Va prezentam in acest site retete culinare traditionale dar si cele mai noi retete care sunt concepute de specialistii in arta culinara sau de pasionati ai gastronomiei. Listam aici retete de ciorbe sau de fripturi, retete aluaturi, retete bauturi, retete cafele, retete dulceturi, retete muraturi, retete pizza, retete de prajituri si multe alte retete culinare. Aceste retete sunt afisate in categorii specifice, accesul la ele fiind extrem de facil. Fiecare reteta contine instructiuni de preparare, cantitatile ingredientelor necesare prepararii, complexitatea retetei si timpul de preparare. De asemenea exista posibilitatea de a comenta aceste retete culinare. Cititi comentariile lasate de ceilalti utilizatori. Va sfatuim sa respectati intocmai instructiunile dar si ingredientele afisate in fiecare reteta culinara, in acest fel aveti garantia reusitei! Aceste retete culinare nu sunt probate de catre editorii nostri. Va rugam sa cititi si sa va documentati din mai multe surse independente si apoi sa incepeti prepararea. Succes la preparare retetei preferate si pofta buna !
Retete Dietetice
Orez cu lapte si gem ...
Retete Ingrediente: 200 gr orez, 800 ml lapte, 2 linguri zahar, 1/2 lingurita scortisoara, 50 gr unt, 50 gr gem. Mod de preparare: Se curata orezul de impuritati, apoi se spala in 2-3 ape. Se pune laptele la fiert, cu putina sare, iar cand incepe sa fiarba se adauga orezul si se lasa la foc mic. Se adauga untul, zaharul si se mai lasa la fiert 5 minute. Se presara scortisoara deasupra si se pune cate o lingurita de gem peste orez.
Bors de post
Culinare Ingrediente: ulei, 3 cepe, 2 morcovi, 1 telina mica, 1 radacina patrunjel, 1 radacina pastarnac, 1 conopida mai mica, ardei gras, 1 legatura leustean, 1 lingura supko, sare, piper. Mod de preparare: Taiati cubulete morcovul, telina, ardeiul gras, radacinile de patrunjel si pastarnac. Ceapa tocati-o marunt si caliti-o 2-3 minute in ulei. Mai lasati 5 minute la foc mic, apoi puneti totul la fiert ...
Bors de zarzavat
Bors de legume cu coasta de porc
Bors moldovenesc de sfecla
Pizza de post
Culinare Ingrediente: 1 blat de pizza,50 gr broccoli, 30 gr masline feliute, 100 gr ciuperci, 50 gr porumb dulce, 50 gr ardei rosu si galben, 100 gr "cascaval de post", 150 ml suc de rosii, 1-2 linguri soia marunta (pregatita in prealabil prin inmuierea in apa fierbinte si scursa bine). Mod de preparare: Se unge blatul cu putin sos de rosii, se adauga pe rand soia, ciupercile, maslinele, ardeii, brocoli ...
Pizza cu porumb
Pizza cu carne de pasare Bucegi
Pizza cu taitei
Sos Veloute
Culinare Ingrediente: 60 gr unt, 60 gr faina, 1,5 l zeama de oase, patrunjel, foi de dafin, tarhon, marar, 2 ciuperci, sare, piper. Mod de preparare: Se topeste untul, se adauga faina si se amesteca continuu. Se toarna zeama de oase, apoi mirodeniile, ciupercile taiate felii si se lasa la fiert totul, la foc foarte mic, aproape o ora. Dupa ce sosul s-a ingrosat, se trece prin sita, apoi se condimenteaza ...
Sos vienez cu hrean
Sos de menta
Sos alb cu lamaie
VA PREZENTAM RETETE CULINARE ROMANESTI
Retete culinare Aluaturi Retete culinare Aperitive Retete culinare Bauturi Retete culinare Borsuri Retete culinare Budinci, Retete culinare Vegetariene Retete culinare Chinezesti Retete culinare Ciorbe Retete culinare Ciuperci Retete culinare Coktails Retete culinare Compoturi Retete culinare Conserve Retete culinare Cu carne Retete culinare Cu legume Retete culinare Cu peste Retete culinare De post Retete culinare Deserturi Retete culinare Dieta Retete culinare Dulceturi Retete culinare Dulciuri Retete culinare Fripturi Retete culinare Garnituri Retete culinare Gemuri Retete culinare Incepatori Retete culinare Inghetate Retete culinare Mancaruri Retete culinare Microunde Retete culinare Muraturi Retete culinare Panificatie Retete culinare Paste Retete culinare Patiserie Retete culinare Pizza Retete culinare Salate Retete culinare Sandviciuri Retete culinare Soia Retete culinare Sosuri Retete culinare Supe Retete culinare Cafele Retete culinare Ceaiuri

MICA ISTORIE A RETETELOR CULINARE:
Reteta Culinara In vremea Renasterii, in Italia infloreste arta scrierii cartilor de bucate, care, in afara de retete, mai contineau si sfaturi despre aranjarea casei, pregatirea mesei, alegerea bucatarului potrivit etc. Anul 1533... Un an important in istoria Frantei. Caterina de Medici (n.13 aprilie 1519 - m.5 ianuarie 1589), purtand numele Caterina Maria Romola di Lorenzo de Medici, pleaca din Florenta natala in Franta, unde se casatoreste, la doar 14 ani, cu viitorul rege Henric al II-lea. Profesorul R.J. Knecht, cercetator de seama al Renasterii franceze, o considera pe Caterina de Medici ca una din cele mai controversate figuri ale istoriei, care a avut o importanta majora in istoria franceza.
Din punct de vedere al istoriei gastronomiei, acest an este apreciat de unii specialisti ca fiind tot atat de important precum descoperirea Americii. De ce? In perioada Renasterii, Peninsula Italica a fost considerata din nou regina Europei si in ceea ce priveste domeniul gastronomiei. In aceasta perioada, bucataria italiana atinge culmea rafinamentului. Tot acum infloreste si arta scrierii cartilor de bucate si a manualelor despre servirea mesei. O parte din mancaruri aveau la baza retetele faimosului gastronom Apicius. Dintre bucatarii celebri si maestri de ceremonii, renumiti in toata Europa, amintim: Martino da Como, a carui arta culinara era bazata pe bucataria florentina traditionala, Bartolomeo Scappi, autorul unei carti de bucate cu peste 250 de retete scrise in latina, din perioada renascentista, Cristoforo Messisbugo, care cu ocazia unui banchet pentru o suta de nobili italieni a pregatit 72 de feluri de mancare. O data cu venirea sa in Franta, Caterina de Medici, nepoata vestitului principe Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a adus cu ea si rafinamentele acestei bucatarii, dar si bucatari talentati si creativi. De aceea, se spune ca o serie de succese ale bucatariei franceze se datoreaza acestui fapt, desi unii gastronomi francezi spun ca se exagereaza acest lucru. Indiferent care au fost in trecut influentele, conform clasamentului, la ora actuala gastronomia franceza se afla pe primul loc, iar cea italiana pe locul trei. Un lucru este cert: fiecare bucatarie isi are istoria ei, specificul ei si importanta ei in istoria unui popor.

Pizza Pizza Istoria producerii pizzei incepe in antichitate, odata cu painea plata coapta pe pietre fierbinti, aromata cu diverse ierburi si condimente foarte populare in Napoli, Italia. Asa cum o stim noi azi, ea se pregateste dupa anii 1600 cand, odata cu descoperirea Americii, rosiile ajung in Europa. Taranii din Italia care erau foarte saraci au adaugat rosiile la prepararea pizzei. Pana la 1830 pizza a fost vanduta in standuri in aer liber si prin vanzatorii de strada, dar prima pizzerie adevarata "Antica Pizzeria Port Alba" s-a deschis in Napoli si functioneaza si acum. Pizza moderna s-a nascut in 1889 si se atribuie unui brutar, Raffaele Esposito, care a pregatit o pizza speciala in cinstea vizitei regelui italian Umberto I si a reginei Margareta. Pizza semana cu steagul Italiei avand busuioc verde, branza alba si sos de rosii. A fost favorita reginei. De atunci acest model de pizza se numeste pizza margherita in cinstea reginei. Pizza a ajuns in America cand italienii au migrat acolo si au inceput sa-si deschida pizzerii.

HotDog Hot Dog Nu exista o etimologie sigura pentru termenul de "hot dog", dar 2 teorii sunt cele mai acceptate. Se crede ca popularitatea termenului de "hot dog" e atribuita lui Tad Dorgan, care a observat un vanzator ambulant vanzand carnati fierbinti la un meci si ca acest vanzator a strigat ia-ti carnatul rosu si fierbinte! El a caricaturizat scena: un caine soricar cuibarit intr-o chifla si strigand ia-ti hot dog-ul! Desenele lui animate cu carnati vorbitori denigreaza in general vanzarile vienezilor la Coney Island, sugerand ca salamurile vieneze contin carne de caine. Pentru ca asta a fost o publicitate proasta in 1913, Camera de Comert a interzis termenul de "hot dog". A doua varianta se refera la carnatii "dachshund" (in traducere "caine soricar"), termen gasit la emigrantii germani in SUA in anii 1800. Ei au adus cu ei la sfarsitul anilor 1800 nu numai carnatii ci si cainii soricari. Se crede ca numele "hot dogs" a inceput probabil ca o gluma despre cainii germani lungi, subtiri si mici.

Bomboane Bomboanele Ideea gustului de dulce a fost descoperit pentru prima data de oamenii cavernelor care mancau miere. De-a lungul timpului, egiptenii, arabii si chinezii au preparat fructe si alune invelite in miere. In Europa, in Evul Mediu, costul ridicat al zaharului a facut ca bomboanele sa fie o delicatesa pe care si-o permiteau doar oamenii bogati. Bomboanele din zahar topit au devenit cunoscute in secolul XVII in Anglia si in coloniile americane. Bomboanele se obtin simplu, prin dizolvarea zaharului in apa. Diferitele temperaturi de incalzire determina tipul de bomboane: temperaturile ridicate fac bomboanele tari, temperaturile medii fac bomboanele moi si temperaturile joase fac bomboanele care se mesteca (jeleurile). Fabricarea dulciurilor s-a dezvoltat rapid ca industrie la inceputul secolului XIX prin descoperirea sucului dulce din sfecla. Fabricarea bomboanelor tari din menta sau dropsuri din lamaie a devenit foarte populara.

Dulciuri Dulciuri Indiferent de influente, documentele dovedesc insa ca meiul a fost cereala preferata a romanului pana in urma cu 200 de ani, cand a fost inlocuit de porumb, care a castigat treptat, teren, devenind din secolul al XVII-lea hrana de baza a romanului. Asa s-a nascut probabil si combinatia, destul de reusita de altfel, dintre mamaliguta si chiselita de prune sau de visine. Pentru ca zaharul apare tarziu in istoria civilizatiei umane, locuitorii teritoriilor romanesti foloseau ca si grecii si romanii, mierea si nectarul florilor ca indulcitor. Cam din secolul al XVI-lea zaharul devine indispensabil si patrunderea influentei orientale la noi (araba, turca, armeneasca, bizantina, turca) a schimbat obiceiurile alimentare ale populatiei autohtone si a venit si vremea dulciurilor parfumate si indulcite cu zahar, ca baclavaua si sarailia. Cofetarii romani au aparut in jurul anului 1700, ca urmasi ai genovezilor de la Caffa, care stiau sa pregateasca: "confetii", "confetiones",etc In 1774 exista in Bucuresti un cofetar vestit Gheorghe Cofetarul, iar prin 1823 exista cofetareasa Paraschiva. Traind si adaptandu-se Orientului turcesc, cele mai multe dulciuri pe care acestia le vor face vor fi "baclavale, prajituri zaharica albe, rosii, galbene" si sarailiile zacute in "ghiulsui" (apa de trandafiri) (N.Iorga-Istoria industriilor la romani). Pentru mestesugul lor cofetarii, "catastiful potensorilor din 1832, in numar de cincisprezece", aduceau de peste hotare "coji de lamaie, portocale, de naramze", "chitre pentru dulceata" si zahar "maruntu praf" (C. C. Giurescu). Cu timpul mestesugul a prins si cofetarii s-au inmultit, incepand sa imprumute si altora din dulciurile noastre. Ungurii au preluat de la noi cuvintele de dulceata si prajitura. Lucrurile se modifica esential odata cu raspandirea influentelor occidentale in bucataria romaneasca dupa 1821. Boierimea manca la Viena, Paris si Berlin, astfel din dorinta de deschidere catre modernitate se schimba si gusturile. Apar primele carti de bucate, ca de exemplu celebra culegere, temelie pentru bucataria moderna, de "200 retete cercate de bucate si alte trebi gospodaresti" a lui M. Kogalniceanu si V. Alecsandri. O bucatarie moderna si sofisticata insemna dintr-odata ceva mai mult decat sarmale si borsuri. Anul Marii Uniri 1918 aduce noutati in bucataria romaneasca, aceasta devenind un amestec de traditie autohtona, influenta orientala si occidentala, moderna. "Pariziene prin fursecuri si limba vorbita aici, ...grecesti prin dulceturile lor, turcesti prin baclavalele si serbeturile lor, cofetariile din Bucuresti ofera ...harta dulce." (Paul Morand) Momentul de glorie al cofetariei romanesti l-a marcat aparitia Casei Capsa infiintata de celebrul cofetar Grigore Capsa, cu studii inalte la Paris, ca elev al marelui Boissier. Toate retetele realizate de Capsa erau rezultatul unui talent iesit din comun si a unei creativitati pe masura. Grigore Capsa preia idei de la marii maestri cofetari francezi si creaza produse speciale cu ocazia unor evenimente speciale, sau care purtau numele unor personalitati importante din epoca. Asa a aparut celebra prajitura Joffre, realizata cu prilejul vizitei in Romania a generalului Joffre sau "inghetata Rejeane", dedicata unei actrite franceze , care a sustinut cateva spectacole in Bucuresti.populara.

Retete Deserturi
Retete Cafele
Arta culinara romaneasca
Dupa cucerirea Daciei de catre romani, multi istorici considera ca obiceiurile alimentare ale dacilor le-au invins pe cele ale cuceritorilor. Cu siguranta insa ca in Dacia au patruns odata cu romanii si unele feluri de mancare, cum ar fi placinta cu diverse umpluturi, coapta probabil in test.
  continuare ...


Retete culinare romanesti, o bogata colectie de retete culinare adaugate de utilizatori. Va invitam sa preparati retete culinare, preparate culinare, mancare, dulciuri si bauturi

copyright-footer

2009 - 2016 ReteteleCulinare.ro